La plimbare prin ploaie…

Ploaia

La plimbare prin ploaie…

Afara ploua cu galeata… Doamne, cat imi place ploaia!  

Tin minte si acum, aveam 24 de ani si corectam lucrarile de bacalaureat la fizica. Era vara, dupa-amiaza, intr-o localitate de munte.
Se adunau norii negri, iar colegii de la catedrele de mate si romana se grabeau sa plece acasa, sa nu-i prinda urgia pe drum.

Eu, nu. Eu mai aveam de corectat destule lucrari, eram singura care corecta la fizica in acel an, ca si la bacul anterior, ca si la bacul urmator…

Mancam cu pofta ciresele cumparate din piata, 2 kg de cirese pe zi era tot ce imi trebuia ca sa stau 12 ore sa corectez lucrari sau sa scriu rapoarte.

Pe la 9 seara ma uitam pe geam si ma gandeam “acum incepe, acum incepe”

Am inchis usa clasei si am plecat in sfarsit spre casa unde stateam in gazda, cam la 800m de liceu. Nici nu am iesit bine din liceu si s-a dezlantuit urgia. Tunete, fulgere, ploua cu butoiul, nu cu galeata 🙂

Eu, singura pe strada, cu pantofii in mana, la plimbare prin ploaie….

Nu voi uita niciodata privirea socata a unui om pe bicicleta intalnit pe drum, infofolit din cap pana in picioare in plastice de diverse culori.

Probabil nu era din localitate, pentru ca altfel, multi stiau ca atunci cand ploua tare, pot sa o vada pe “aia mica de fizica” plimbandu-se prin ploaie…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.